Cățelul care face cumpărături online

 

Post scris de Riki

Ana este, fără îndoială, mai dezordonată decât Tony… Știți, Tony a fost militar și a învățat să își strângă hainele de pe scaune și să facă patul imediat cum se trezește. Ana, în schimb, strânge maldăre de haine pe scaune și fotolii, numai bune să ne facem noi culcuș în ele.

Totusi Tony,  chiar dacă e ordonat cu lucrurile lui, e foooarte dezordonat cu actele. Și cu alte chestii…

Așa se face că într-o dimineață când dormeam cu toții liniștiți în lenjeria galbenă de pe patul Anei și al lui Tony, doar era luni dimineața și nouă nu ne plac diminațile de luni,  am auzit-o pe Ana întrebând destul de supărată :

Caine fara grijiRikiPiciorus caine

Noi luni dimineața dormim…

-Ce e asta ?

Nu știu pe cine și ce întreba. După cum spuneam, noi dormeam duși. Doar Bobiță a ridicat capul să se uite și, când a văzut ce avea Ana în mână, a tulit-o imediat în sufragerie.

-Tu ai făcut asta, Bobi ? a întrebat Ana

Ana s-a dus după el în sufragerie, dar Bobi a fost mai rapid, a intrat înapoi în dormitor și s-a ascuns sub pat.

-Ieși de acolo, Bobiță, vrea să vorbesc cu tine ! a strigat Ana.

Ana

Ana îngrozită strigând după Bobi

Bobiță tăcea mâlc.

-Ce-ai făcut mă, nerodule ? l-am auzit pe Picioruș întrebând.

-Nimic, nenea Pici… încercă el să mintă.

-Spune adevărul, ce-ai ros de data asta ? l-am întrebat și eu.

-Dar n-am ros tare, jur… doar un colțișor. Din chestia aia… chestia aia care are bani în ea.

-Portofelul Anei? Am strigat eu speriat.

-Nuuuu, răspunse Bobi, chestia aia cu butonașe pe care o folosește Tony când cumpără ceva online. Aia învelită într-o copertă din piele.

Pici și cu mine n-am mai respirat câteva clipe. Bobi rosese un dispozitiv foare important pe care banca i l-a dat lui Tony să facă plăți online.

-O să ți-o iei, Bobi, n-am ce-ți face, îi spuse Pici răutăcios.

-Știu, nenea Pici, Ana caută mătura chiar acum… scânci Bobi.

Mi-a fost milă de pitic și m-am gândit să-l liniștesc un pic.

-Stai cuminte, o caută să te scoată de acolo, nu să te bată. Știi, doar, că Ana nu ne bate când facem prostii. Adică eu nu fac prostii, doar tu și cu Pici faceți… dar spune, ce-ai avut cu treaba aceea de a-i ros-o ?

Bobi oftă de sub pat.

-Păi am găsit-o pe jos… Tony a lăsat-o pe jos, el e vinovat, știe doar că eu sunt mic… a început Bobi să se justifice.

-Ești ditamai câinele, îi replica Pici. Ai 12 kilograme, eu am doar cinci și Riki șase…

-Păi tu te-ai mai îngrășat, nenea Pici, după ce ți-au tăiat fasolele atomice… știi doar că Ana îți spune că mănânci ca haplea…

Pici se enervă și începu să mârâie.

-Ia termină cu prostiile că acum te încolțesc, înainte să găsească Ana mătura și s-o rupă de coada ta….

-Pici  lasă-l în pace ! Am intervenit… ia spune, Bobiță, cum a fost toată povestea ?

Piticul reluă istorisirea.

IMG_2442

Ce a ros Bobi

-Așa, deci am găsit obiectul acela cu copertă mica din piele. Și m-am gândit că ne-ar trebui niște oase, știi, din acelea de care ne cumpără Ana ca să nu-I roadem lucrurile… și apoi mi s-a făcut poftă de niște recompense, știți de care spun, cu gust de pui. Alea de îți lasă gura apă după ele… și apoi m-am gândit să ne cumpăr niște jucăle că le-a dat Ana pe toate celor care cumpără accesorii de căței de la ea. Și am început să butonez chestia aceea… dar nu mergea. Și m-am chinuit mult, nenea Riki, m-am chinuit, dar nu mergea. Am apăsat mai întâi cu un dințișor, apoi cu celălalt și tot nu se deschidea… Cred că am apăsat cam tare.

-Ha ! sări Pici. Și coperțica din piele de ce ai ros-o ? Pe cine vrei să păcălești ? Crezi că noi n-am ros niciodată nimic?

-Nu, nenea Pici, aceea am ros-o pentru că e din piele și mi-a plăcut… răspunse micul naiv. Dar, pe cuvânt, am vrut să cumpăr câte ceva pentru noi. Nu erau scumpe… Tony nici nu și-ar fi dat seama că am cheltuit niște bănuți…

Mi-a fost milă de pitic, era așa de sincer în povestea lui… în plus, Pici avea dreptate. Și noi am ros toate trăsnăile când eram pui și știm cum e să te mănânce dinții. Între timp, Ana nu a găsit mătura, în schimb a găsit telefonul și l-a sunat pe Tony.

-Baby, tu ai un token de la bancă, nu? Întrebă ea. Mic și învelit cu o copertă din piele.

-Da, l-am auzit pe Tony spunând în timp ce răsufla ușurat. Am crezut că l-am pierdut. Unde l-ai găsit ?

-Ei bine, nu-l mai ai, a răspuns Ana. Și tu ieși singurul vinovat, l-au lăsat la dispoziția lui Bobi și știi că el roade tot ce prinde! L-a certat Ana pe Tony.

-Ha, ce spunam eu ? Lătră Bobi fericit de sub pat și ieși imediat dând din coadă. Tony e unicul vinovat.

Pici mi-a aruncat o privire plină de dezgust și mi-a spus:

-Eu când își zic că ăsta mic e din ce în ce mai impertinent, nu mă crezi…

Bobi din Riki&Friends

Micul impertinent…

 

Riki&Friends

Post scris Riki

Riki este personajul principal al cărții  Aventurile lui Riki, de Ana Maria Florea Harrison, nominalizată la categoria Cea mai bună carte pentru copii la Gala Bun de Tipar-2014, principala competitie literara a industriei românești de carte.

Acesta este un blog scris de trei câini, Riki, Pici, Bobi, un motan – Thomas, și un om – Ana. 

 

One comment on “Cățelul care face cumpărături online

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *