Hoțul de la colțul străzii

 

Post scris de Riki

Era seara ajunului Anului Nou.  Ana si Tony se pregăteau se meargă la o petrecere. Pe noi ne-au îmbrăcat și ne-au scos în curte să ne facem nevoile. Era foarte frig, așa că Ana ne-a pus tuturor câte o hăinuță.

IMG_1629

Tuturor celor care consideră că e ridicol să îmbraci cățelușii, le voi spune următorul lucru: și nouă ne este frig iarna. Unii dintre noi, cum sunt Pici și Bobi, avem părul foarte scurt. Altora pur și simplu ne este foarte frig. Cățeii care locuiesc în casă, se obișnuiesc cu temperatura casei și tremură când ies afară.

Eu mă plimbam prin spatele casei când l-am auzit pe Picioruș:

IMG_1642 IMG_1644

-Bobi, poarta nu este închisă bine. Împinge tu că ești mai puternic.

-Dar, nenea Pici, ne ceartă Ana…

-Ei, ne ceartă Ana, hai să ieșim în stradă să lătrăm la ticăloșii ăia de la colț.

-Care ticăloși? Întrebă Bobi.

-Tot mai ești, măi Bobi, câinii de la colțul străzii… Hai, împinge că mie mi-au înghețat lăbile!

M-am apropiat de ei și am văzut că poarta nu este bine închisă. Am mai ieșit și în alte zile așa, dar știu că Ana se supără.

-Pici, am lătrat eu, de ce profiți de el? Împinge tu poarta dacă ai chef să ieși.

IMG_1635 IMG_1640

-Dar mi-au înghețat lăbile, s-a răstit Pici la mine. Nu vezi ce lăbi mici am? Voi aveți lăbi cu pernuțe mari, tu ai ditamai părul pe ele. Eu am lăbuțe mici și fără păr. Haide, Bobi, împinge că îngheț de tot.

Nu-mi place cum Pici latră la Bobi, dar chiar dacă știam că ne ceartă Ana, și eu aveam chef să ies în stradă să văd ce mai fac vecinii.

-Hai, Bobi, împing și eu cu tine, i-am spus piticului.

Ne-am pus amândoi cu lăbuțele pe poartă și am împins.

-Haideți odată! Am înghețat, se agita Pici în spatele nostru.

IMG_1637IMG_1639

Poarta s-a deschis și noi am zbughit-o în stradă. Pici a început să latre ca nebunul la toate gardurile, chiar și la cele unde nu locuiesc câini.

-Încetează, Pici, i-am spus eu. Ne aude Ana din casă și își dă seama că suntem în stradă.

Dar ți-ai găsit. Să-l oprești pe Pici din lătrat… Porecla lui in cartier, este la urma urmei, Scandal.

IMG_1645 IMG_1647

Am fugit cu toții către colțul străzii. Eu m-am dus lângă un stâlp să-mi citesc mesajele. V-am spus cum lasă cățeii mesaje, ridică piciorușul și lasă mesajul pe stâlpuri, garduri sau copaci. Bobi încă nu știe să lase mesaje, așa că le citește mereu pe ale mele. La un moment dat, lângă mine s-au oprit două picioare încălțate în bocanci.

IMG_1650

-Ce faci frumosule? Am auzit o voce groasă, de bărbat.

M-am uitat în sus și am văzut un om cam urât, cu o căciulă groasă pe cap.

-Bună seara am spus eu, mirosindu-i bocancii.

-Ce haină frumoasă ai! Mi-a spus el și s-a aplecat către mine.

-Riki, l-am auzit dintr-o dată pe Pici lătrând, fugi de acolo! E un om rău, nu-i simți mirosul?

IMG_1649

Eu nu simțeam nimic, în afară de mirosul altor căței pe bocancii lui.

-Pici, am răspuns, pentru tine toți oamenii sunt răi… toți oamenii și toți câinii.

Piciorus lătra foarte tare. Omul a început să mă mângâie.

-Ce haină frumoasă ai, continua el să spună. Pot s-o văd puțin mai bine?

-Sigur că da, am răspuns eu, mi-a cumpărat-o Ana.

Între timp, Bobi și Pici lătrau foarte tare la om. Dintr-o dată, acesta a început să țipe la ei.

IMG_1648

-Javrelor, hai, valea de aici! A urlat el și a aruncat cu un băț în Pici.

-Heeeeeiii! Ce faci??? Am lătrat eu, dar nu știu cum, omul s-a aplecat deasupra mea și m-a prins de haină. Lasă-mă în pace, om rău ce ești! Am strigat eu foarte tare.

-Stai așa, frumușelule, a continuat el. Ți-am spus că vreau să mă uit mai bine la haina ta. Ce frumoasă e, sigur a fost foarte scumpă! A continuat el și a început să desfacă capsele hăinuței.

Eram șocat. Nu reușeam să scot nici măcar un sunet. Ce vroia individul acesta cu haina mea?

-Riki, mușcă-l! Mușcă-l! Urla Pici de la câțiva metri.

-Da, nenea Riki, mușcă-l! Striga și micuțul Bobi.

-Riki, de aceea ai dinți! A urlat încă o dată Picioruș. Mușcă-l pe nemernic!

IMG_1654

Eu nu reușeam să mă mișc. Am dinți, dar n-am mușcat niciodată pe nimeni… Eram ca o cârpă în mâinile individului care mi-a scos hăinuța de pe spate și a fugit aruncând cu pietre și bețe în Bobi și Picioruș. Eu am rămas în mijlocul străzii, tremurând. După de omul a dispărut cu tot cu haina mea, Bobi și Pici au venit la mine.

-Riki, trezește-te! A strigat Pici.

Eu stăteam acolo tremurând. Dintr-o dată, am auzit glasul Anei și o văd fugind către noi, îmbrăcată doar cu rochia pentru petrecere.

-Riki! Bobi! Picioruș! Veniți imediat acasă, unde sunteți, obraznicilor?

Glasul Anei m-a trezit la realitate și am început și eu să fug către ea.

-Ana! Ana! Lătram eu! Ana, un om rău mi-a furat haina!

Ne-am năpustit cu toții asupra Anei, povestindu-i. Pici și Bobi spuneau și ei cum omul mă dezbăcase și aruncase în ei cu pietre să nu mă poată ajuta. Ana avăzut că nu am hăinuța pe spate și m-a luat în brațe.

-Riki, puiul meu, ce s-a întâmplat? Unde e haina ta? De ce-ați ieșit în stradă?

-Ana, mi-a furat-o un om! N-am fost în stare să fac nimic. De ce nu m-ai învățat să mușc?

Ana mă strângea la piept și tremura și ea pe frigul acela, îmbrăcată doar într-o rochie subțire. Îi auzise lătrând pe Bobi și pe Pici și și-a dat seama că s-a întâmplat ceva rău, așa că a fugit din casă fără haină.

-Hai acasă, Ana. Îmi pare rău…. spuneam eu în timp ce Ana mă strângea la piept să ne încălzim amândoi.

A închis bine poarta în spatele ei și, tremura și ea atât de tare de frig și de frică, încât a uitat să ne întrebe cine deschisese poarta. Pici și cu mine eram vinovați. Bobi făcuse doar ce îi cerusem noi.

-Dacă te fura și pe tine, puiul meu? Întreba ea întruna.

_DCF6489

Riki este personajul principal al cărții  Aventurile lui Riki, de Ana Maria Florea Harrison, nominalizată la categoria Cea mai bună carte pentru copii la Gala Bun de Tipar-2014, principala competitie literara a industriei românești de carte.

Acesta este un blog scris de trei câini, Riki, Pici, Bobi, un motan – Thomas, și un om – Ana. 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *