Pisoi ARUNCAT în var să mor, TRAIESC și caut o familie

Pisoi aruncat in var

Post scris de Ana

UPDATE: Pisoiul a fost adoptat

Mesaj de la un pisoi negru:

„Acum aș vrea să vă întreb așa: ce și cui am făcut atât de grav încât să sfârșesc într-o găleată cu var? Să mă înec cu pasta aceea lipicioasă… să simt cum îmi intră în nas, în ochi, în gură, în urechi și-mi pocnește capul? Dădeam din lăbuțe să ies afară și nu făceam decât să mă înfund și mai tare… fratele meu era în aceeași găleată și, în încercarea disperată de a ieși de acolă, mă împingea și mai jos în găleată. Și eu făceam același lucru… îl împingeam pe el, dar jur că nu vroiam să-l omor.

Pisoi aruncat in var

Nu știu cine ne-a aruncat acolo. Niște oameni ne-au luat de la mama noastră și ne-am trezit direct în var. Nu știu nici cum se face că nu am murit, nici eu nici el, fratele meu. Ne-o fi scos cineva? Om fi reușit să ieșim singuri? Nu-mi amintesc nimic. În capul meu nu este decât varul înecăcios.Niște oameni buni ne-au găsit pe amândoi pe marginea drumului în apropiere de piața Mihail Kogălniceanu din Bucureși. Eu eram pe moarte, înghițisem prea mult var și mă sufocasem. Aproape mai mișcam. Pe fratele meu l-au luat niște fete, iar pe mine m-a luat Simona, o altă doamnă draguță, și m-a dus de urgență la cabinetul Arca lui Noe din zonă.

Pisoi aruncat in var

Medicii de acolo mi-au salvat viața, iar acum Simona plătește 40 de lei ca eu să pot sta acolo. Ea nu mă poate lua acasa, are mai multe pisici care mi-ar putea face rău pentru că nu m-ar accepta. Și banii Simonei sunt limitați… în scurta mea viața am înțeles că toate au o limită. În afară de ura celor care îneacă animale în var. De câteva zile aud că nici dragostea nu are limite, atunci când e adevărată.

Pisoi aruncat in var

Mă întreb dacă așa o fi. S-o găsi oare cineva pe lumea asta care să mă iubească și pe mine? Aud că sunt negru și nu am mari șanse să fiu adoptat. Știți, eu n-am nici o vină că sunt negru, așa cum dumneavoastră nu aveți nici un merit că sunteți albi. Dar poate că sunt doar vorbe în vânt și culoarea mea nu conteaza… Poate contează doar că sunt mic și drăgălaș și știu sigur că eu am multă dragoste de dat.

Dacă mă vreți, scrieți vă rog la Riki&Friends pe Facebook sau sunați la 0746 678 602.  Vă voi fi recunoscător toată viața.”

 

Ana este jurnalistă și scriitoare, autoarea cărții de copii  Aventurile lui Riki, nominalizată la categoria Cea mai bună carte pentru copii la Gala Bun de Tipar-2014, principala competiție literara a industriei românești de carte.

Alături de Ana, pe acest blog mai scriu cățeii Riki, Pici, Bobi și motanul Thomas.

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *