Ziua Trei – Dădaca

Povesti pentru copii

Post scris de Bobi

De două zile aveam două noi suflete blănoase în casa în care locuim Ana, Tony,  Pici, Riki, Thomas și cu mine, Bobi. Riki și Thomas sunt acum la bunici la Piatra Neamt, așa că singurii căței din casă suntem Pici și cu mine.

Ei bine, Ana adusese acasă doi puiuți părăsiți de cine știe cine la blocul unei prietene. Citiți aici despre cum au ajuns la noi acasă.

Povesti pentru copii

Tony, care inițial fusese de acord cu venirea puiuților, era foarte supărat că Ana nu-i mutase pe micuți în grădină… pe motiv că e posibil să plouă noaptea. Îi numea pe Meg și Harry, că așa se numesc cățeii, automate de pișu și răhăței, iar Ana devenise stăpâna absolută a mopului de șters podelele. Covoarele erau de mult spălate și puse bine să nu fie din nou toaletă pentru pui. Picioruș era extrem de enervat pe toată situația și, dacă nu-i mârâia pe cei mici, prefera să se ascundă între pernele de pe patul din dormitor.

Din toți băieții casei, numai eu îi primisem cu drag pe puiuț, mă jucam cu ei în grădină și aveam grijă să nu se lovească. Între noi fie vorba, mai fur din bobițele lor că mi se par mai gustoase… ce să mai vorbim de batoanele moi și delicioase pe care Ana le ține în borcanul de la bucătărie… le-am furat câteva, iar Ana m-a certat și mi-a spus că nu e frumos să fur acadele de la copii.

Povesti pentru CopiiDar una peste alta, eu sunt fericit de când au venit Meg și Harry.  Pici e mai mereu răutăcios și mârâie chiar și atunci când îl drăgălesc și îl spăl la bot. Așa e Pici, tare morocănos. Eu stau ziua cu puii în curte și le explic cine trece pe stradă, la cine lătrăm și la cine nu. Nu ne plac toți vecinii și nici toți câinii vecinilor. Ce să mai vorbim de pisici? Singura pisică pe care o iubim este Thomas, motanul bunicii și prietenul meu cel mai bun. Pe restul le alergăm din curtea noastră. Și uite așa vorbeam eu cu Meg și Harry care mă ascultau atenți, când îl aud pe  Pici spunându-mi în timp ce cobora pe scări:

-Ha! Ha! Ha! Micuțul Bobi a ajuns dădacă la puricoși. Halal soartă mai ai și tu Bobi!

-Păi trebuie să-i învețe și pe ei cineva cum stau lucrurile, nu? Am răspuns. O să-i învăț tot ce știu eu!

-Dar ce știi tu, Bobi? Ia zi! Continuă Pici. Că ești vai de tine. Bine că te-am mai învățat eu una alta că erai un mare mormoloc când te-a adus Ana murdar și puricos. Eu te-am învățat tot ce știi, măi băiete.

Mă uitam eu așa la el, cum cobora mândru scările, cu Ana ținându-l în lesă. Se duceau la coaforul de căței să-i tundă blana sârmoasă. Și m-am întristat când mi-am amintit că Pici s-a comportat cu mine exct cum se comportă acum cu puiuții. M-a mârâit și m-a lătrat întruna.

Riki&Friends Bobi

Piciorus

-Ce m-ai învățat, nenea Pici? l-am întrebat supărat. Să latru mult și degeaba? Că toată lumea știe că latri chiar dacă nu e nimeni pe stradă, iar în cartier ți se spune Scandal. Să trag în lesă cu putere și să mă reped la câinii de după garduri când mergem în parc? S-o mușc chiar și pe Ana dacă mă dă mai încolo în pat să se așeze și ea confortabil? Hm?

Pici s-a uitat la mine țâfnos.

-Măi, Bobi, tu ți-ai luat nasul la purtare? Mă întrebă el. Ai grijă la cum vorbești cu mine, ai înțeles? Și acum te las, mă duc să mă tund la coafor și să mă fac frumos. Te las cu potăile tale.

-Așa să faci, am răspuns eu curajos! Eu o să stau cu puii și n-o să te las niciodată să-i mârâi așa cum mi-ai făcut mie când eram pui. Cât vor sta aici, eu îi voi iubi!

Pici n-a mai spus nimic și a ieșit cu Ana pe poartă. Eu am rămas cu Meg și Harry să ne jucăm. N-a trecut prea mult timp de la plecarea lui Pici, că am auzit un zgomot puternic:

Povesti pentru copii

Povesti pentru copii

 

 

 

 

 

 

 

 

 

-Aoleeeu! Am țipat eu.

-Aoleu! Aoleu! Au scheunat Meg și Harry fugind speriați sub un scaun. Ce e asta?

Îmi tremura blana pe mine de frică și m-am pitit în dosul cuștii.

-Ăsta e un tunet! Aiiiiiiiiii! Am țipat din nou. Ăsta e un tunet!

Eu tremuram, iar puii au început să schiaune.

-Fugiți în cușcă, le-am spus cățelușilor. Va începe să plouă!

-Nuuu, stăm cu tine, a scâncit Meg, mi-e frică.

-Și mie mi-e foarte frică, a spus Harry.

A început să plouă cu picuri mari și reci peste blănițele noastre. Ana nu era acasă, iar ușa de la intrare era închisă cu cheia. Tună din nou și am schiorlăit cu toții. Mie îmi e foarte frică de furtună și nu stau niciodată afară când plouă. Eram aproape uzi când mi-a venit o idee:

-Copii, haideți lângă ușa casei, sub streașină.  Acolo vom fi la adăpost, nu ne va mai ploua.

Povesti pentru copiiPuiuții au venit după mine și ne-am ghemuit cu toții pe scara de la intrare. Îi acoperam pe Meg și Harry cu corpul meu să nu îi plouă. Le-am simțit inimioarele bătând repede-repede și mi-am dat seama că erau mai speriați decât mine. Ce să fac? M-am întrebat. Pe mine nu m-a invățat niciodată Pici ce să fac dacă mă găsește furtuna afară. Hmmm…. am încercat să nu mai schiaun când tuna și am vorbit cu puiuții.

-Va trece repede, șă știți. N-o să ni se întâmple nimic… doar ne vom uda puțin, dar să stiți că Ana se va întoarce repede. Caforul lui Picioruș e foarte aproape…

Nici n-am apucat să termin, că Ana a apărut ploată în fața porții. Ne-a deschis repede ușa și ne-a băgat în casă. Pici rămăsese la coafor pentru că tunsoarea lui nu era gata… Ana ne-a șters pe toți cu prosopul, ne-a dat câte un baton moale și a plecat după  Picioruș.

Initul să vă spun că automatele de pișu și răhăței au rămas în casă și în a treia noapte. Spre disperarea lui Tony.

Oare va reuși Ana să îi mute în curte? Cum vor reacționa puiuții? Vremea nu ținea deloc cu ea.

………………………..

Căutăm stăpâni: Meg și Harry sunt surioară și frățior, metiși de două luni și jumătate, au carnete de sănatate, sunt deparazitați și au făcut primul vaccin. Meg va fi de talie mică, 10 kg maxim, Harry va fi de talie mijlocie 25-30 de kilograme. Isi cauta stapan/stapani responsabili. EXCLUS tinut in lant, lupte si alte prostii. Exclus stapani care nu vor continua schema de vaccinare. Aflati mai multe despre Meg și Harry la 0746 670 602.

previous arrow
next arrow
Slider

Bobi Riki&Friends

Post scris de Bobi

Bobi este prietenul lui Riki,  personajul principal al cărții  Aventurile lui Riki, de Ana Maria Florea Harrison, nominalizată la categoria Cea mai bună carte pentru copii la Gala Bun de Tipar-2014, principala competitie literara a industriei românești de carte.

Acesta este un blog scris de trei caini, Riki, Pici, Bobi, un motan – Thomas, și un om – Ana.

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *