Răpit din fața casei

Costache Povesti pentru copii

 

Pentru prima parte a poveștii, click aici.

Pisoiul cel mic devenise răsfățatul bunicii și al bunicului. Ce-i drept, și mie îmi era drag, dar eu sunt până la urmă un cățel senior, cât să mă joc eu cu un boț care una-două mi se agață în blană? Thomas s-a enervat când l-a văzut. Nu atât de groaznic ca atunci când Ana a adus-o acasă pe Pițigoi, dar s-a zbârlit și l-a scuipat.

-Tiii, ce urât ești! I-a spus el lui Costache. Riki, tu ai văzut cu cine trebuie să ne împărțim de acum teritoriul ?

Uite ce urât e… și negru pe deasupra.

Mie nu-mi venea a crede ochilor. Thomas e negru… bine-bine, are o cravată albă, dar tot negru e.

-Thomas, l-am întrebat eu pe motanul-prinț, dar tu când ai devenit, dragul meu, rasist? Tu nu vezi că tot negru ești ?

Thomas se dădea rotund și se uita la propria-i figură în oglinda din hol.

-Văd, dar eu sunt un motan negru și frumos, răspunse el și îi dădu din nou o labă peste ochi lui Costache.

Costache-Aventurile lui Riki

Pisoiașul nu se sperie. Se așeză pe coadă și se zburli la prinț.

-Ba tu ești urât și răutăcios pe deasupra ! mieună el și-l scuipă pe Thomas. Ce, crezi că-mi este frică de tine ? Acum încep să plâng și vine bunica să te certe.

Thomas îl mai scuipă o dată și-l lăsă în pace plictisit. Mogâldeața avea dreptate… dace se apuca de plâns, ar fi venit bunica și l-ar fi luat pe Thomas la întrebări.

Chostache devenise preferatul bunicii, așa cum fusese și Thomas până ce prințul a decis să vină și să doarmă mai mult cu mine și bunicul. Bunicii mei dorm fiecare în camera lui pentru că bunicul și cu mine sforăim și o enervăm pe bunica. Thomas toarce și el ca un tren așa că ne simțim foarte bine unii cu alții. Dar, de când micuțul Costache dormea cu bunica, pe motanul dintâi îl apucase gelozia.

Așa au trecut vreo două săptămâni și cu toții ne-am obișnuit cu noul locatar. Noul locatar și noul pasager în mașina bunicului. Noi mergem foarte des la București, iar Thomas și cu mine călătorim ore întregi cu bunicul și bunica. Într-o zi, bunica a început să facă bagajele. Mi-am luat și eu jucăria, am pus-o în valiză și am mers să-l caut pe Costache pe-afară. Thomas era deja în valiză.

Thomas in valiza-Povesti pentru copii

 

Bunica mă trimisese să-l aduc pe pitic ca să-i probeze și lui un ham de cățel, unul mai mic, pe care urma să i-l pună a doua zi în timpul călătoriei, nu cumva s-o zbughească din mașină. Strig eu pe-afară, strig și iar strig. NIMIC ! Costache nu era nicăieri. L-am căutat peste tot, chiar și la blocurile din jur. NIMIC ! M-am dus în casă și i-am dat de veste bunicii și bunicului. Am plecat cu toții  căutarea motănelului, a venit chiar și prințul Thomas, dar pe Costache tot nu l-am găsit. Dispăruse cu totul de pe fața pământului spre disperarea tuturor. Bunica a plâns chiar… Biata bunica, se ocupă de noi toți, l-a luat și pe amărâtul de Costache, l-a depuricat, l-a îngrășat și acum dispăruse.

Am plecat a doua zi către București extrem de triști și îngrijorați. Nanu, fratele bunicii a dat din nou nu știu câte ture de cartier, dar tot nu l-a găsit pe pisoi. Parcă se avaporase. Atunci, Ana a pus un anunț pe Facebook și a plătit o grămadă de bani ca anunțul să meargă la cât mai multe persoane din Piatra Neamt. Și : MINUNE ! A sunat o doamnă. Costache fusese găsit chiar în ziua dispariției, dar foarte departe de casă. L-a luat cineva din fața grădinii noastre și l-a abandonat lângă o școală. Nu știm nici cine și nici de ce…. Fetița acestei doamne l-a găsit și l-a dus acasă. Doamna a văzut anunțul și a sunat-o pe Ana… iar Costache a fost recuperat de o vecină de-a noastră și toată lumea a răsuflat liniștită.

Povestea continuă dupa imagine

Costache-Povesti pentru copii

 

Eu vă întreb acum : știți câtă suferință se adună în sufletul unui animăluț când este abandonat ? Și după ce găsește o căsuță, se trezește răpit de la familia lui și abandonat din nou, foarte departe, unde nimeni nu știe cine este… Cât o fi plâns sărmanul singur pe afară până l-a găsit această fetiță ! Nici nu vreau să mă gândesc. Thomas, care între timp a început să-l iubească pe Costache, a spus că dacă află cine l-a luat, o sa-l zgârie foarte rău cu ghiarele lui ascuțite.

Noi credem că l-a luat un copil care l-a dus acasă la el și, ori nu a avut curaj să-l arate părinților, ori părinții l-au dat afară pe pisoi. Da, foarte trist… și că părinții ar face acest lucru fără să se intereseze de unde vine animăluțul, și că un copil nu întreabă pe nimeni înainte să facă o astfel de treabă.

Costache s-a întors la casa noastră, iar acum a fost adoptat de o familie din cartierul nostru din Piatra Neamț. O fetiță s-a îngrăgostit de el, iar bunicii au considerat că e mult mai bine ca micuțul Costache să fie prințul unei case și răsfățatul unei fetițe, decât să împartă dragostea cu mine și cu Thomas… în plus, când mergem la București, la Ana ne adunăm trei căței și un motan și nici ei nu-i este foarte ușor să se ocupe de noi toți.

Așadar, dragi copii, dacă nu sunteți siguri ca părinții voștri vă lasă să vă faceți un prieten animăluț, nu luați nici pisică, nici cățel. E posibil ca blănosul să fie mai bine acolo unde se află déjà.

 

Costache Povesti pentru copii

 

Riki este personajul principal al cărții  Aventurile lui Riki, nominalizată la categoria Cea mai bună carte pentru copii la Gala Bun de Tipar-2014, principala competitie literara a industriei românești de carte.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *